Colegul nostru, Mihai Rotaru, a avut oportunitatea de a împărtăși ideile care animă Asociația noastră, în cadrul conferinței Legal Innovation Day 2020, organizată cu participarea unor personalități marcante la nivel internațional, precum profesorul Richard Susskind, OBE President, Society for Computers and Law, de către Wolters Kluwer România și KPMG Legal – Toncescu&Asociații.
Vă redăm mai jos ideile care au stat la baza alocuțiunilor colegului nostru, în cadrul Panelului 3, Legal Innovațion Day 2020 – Viitorul departamentelor juridice:
Cum credeți că percep profesioniștii din domeniul juridic digitalizarea activităților din departamentele juridice?
În momentul de față, mijloacele digitale sunt o nevoie critică. Dacă ne gândim la dulce-acrișorul work from home, realizăm că fără tehnologie acum ne-am fi aflat într-un blocaj dificil de surmontat. Faptul că putem acum să facem un schimb de idei, fiecare din sufrageria proprie, în cadrul unei conferințe internaționale – Legal Innovation Day – se petrece tot grație tehnologiei moderne.
Accelerarea utilizării tehnologiei nu este o noutate absolută. Utilizăm tehnologia din zorii umanității – focul, roata, etc., sunt toate la bază rezultatul unui proces tehnologic, pe care acum îl luăm ca un dat.
Totodată, domeniul digital nu mai are aura unei mantre care să aparțină exclusiv industriei IT. Toți utilizăm tehnologia în interacțiuni cotidiene (uitați-vă la generațiile noi, la copiii voștri), poate chiar într-o proporție mai mare decât în scopuri profesionale, așa că premisele adoptării unor instrumente digitale noi în activitatea profesională a juriștilor sunt foarte bune.
Sunt profesioniștii din domeniul juridic cu adevărat pregătiți pentru digitalizarea activității sau există o reticență în ceea ce privește îmbrățișarea tehnologiei?
Într-adevăr, gradul de pregătire pentru schimbare, inclusiv în ceea ce privește adopția unor instrumente digitale, diferă de la o persoană la alta, însă modul în care colectivul juridic se raportează la schimbare ține foarte mult de cultura organizațională a fiecărei entități, precum și, poate chiar în proporție mai mare, de cea a echipei respective.
Așadar, gradul de pregătire a echipei depinde foarte mult de modul în care leaderii formali și informali încurajează inovația și utilizarea tehnologiilor moderne.
Totodată, trebuie să fim conștienți că în lume nu există numai early adopters – tocmai de aceea exemplele personale sunt un catalizator pentru creșterea gradului de adopție a unor instrumente moderne, utile în desfășurarea activității. Nu există promoter mai bun decât puterea exemplului.
Ce îmbunătățiri putem aduce departamentelor juridice din perspectiva digitalizării acestora?
Absolut orice proces sau interacțiune pot fi ajutate prin adoptarea unor instrumente digitale.
Există însă și o regulă de bun simț: instrumentul digital nu va fi creat sau utilizat doar de “amorul artei” sau de dragul etichetei de “digital” – el trebuie să rezolve o problemă reală, într-un timp mai scurt și cu posibilitatea de a gestiona mai multe volume decât dacă operațiunea ar fi făcută cap-coadă de către un om.
Un jurist înarmat cu mijloace digitale adecvate devine un super-jurist. Instrumentul digital devine astfel un ajutor complementar, așa cum este Dr. Watson pentru Sherlock Holmes sau locotenentul Data pentru Jean-Luc Picard. Dacă Picard ar fi jurist și ar intenționa să piloteze Enterprise într-un viitor parcurs profesional în care are multe necunoscute, Mr. Data i-ar fi, și de această dată, un sfetnic de neînlocuit.
Considerați că sisteme precum inteligența artificială ar putea duce la o înlocuire a profesioniștilor din domeniul juridic?
Întrebarea mă duce cu gândul la un subiect sumbru și apocaliptic, demn de serialul Black Mirror.
Aș începe cu concluzia și precizez faptul că, chiar dacă omenirea va evolua într-un viitor îndepărtat și incert către o societate hibridă cu AI, așa cum estimează Noah Yuval Harari în trilogia sa, tehnologia nu va îndepărta și nici nu va înlocui oamenii din interacțiunile umane.
Tehnologia există dintr-un singur motiv și cu un singur scop: omul a transformat și continuă să transforme mediul natural pentru a-și crește calitatea vieții.
Apreciez că tehnologia are anumite limite certe – nu computaționale, ci filozofice. Ea nu poate fi dezumanizată – și, prin asta înțeleg a fi detașată, ruptă de elementul uman – și nu întrezăresc un moment în care inteligența artificială ar fi în măsură să înlocuiască inteligența umană.
Desigur, putem să suplinim bucăți din munca noastră juridică cu aportul mijloacelor digitale – eliminăm astfel subiectivismul și eroarea din raționamentele noastre, însă raționamentele ne aparțin.
Discutăm din ce în ce mai mult despre decizii bazate pe date, însă deciziile, atât cele de business, cât și cele de oportunitate juridică rămân în apanajul omului.
Departe de a fi un risc, AI este o oportunitate, un instrument suplimentar și o bună ocazie să ne folosim funcțiile cognitive pentru raționamente complexe, nu să cărăm teancuri de hârtii după noi și să stăm nopți la rând căutând un paragraf salvator, pe care Mr. Data ni-l poate oferi, cum se spune în studențime, servit.
Avem exemple istorice care susțin o astfel de concluzie. Un mit contemporan spune că “sabotaj” și “a sabota” ar proveni etimologic de la saboții pe care lucrătorii manufacturieri frustrați de apariția noilor tehnologii i-ar fi plasat în mecanismul mașinilor de țesut, pentru a le defecta, la începutul revoluției industriale. Evident, etimologia este legată de saboți, dar falsă ca și filieră.
Teama de schimbare provine din necunoaștere și lipsa de adaptare proactivă. Urmașii profesionali ai țesătorilor din manufacturi sunt inginerii textiliști, inspectorii de calitate și creatorii de modă ai zilelor noastre – prin urmare, categoria acestora a înregistrat un salt tocmai datorită tehnologiei care a permis producția în masă și orientarea competențelor umane la un alt nivel.
Aveți o strategie specifică departamentului juridic de digitalizare a activității și de implementare a unor soluții robotics/AI?
Oricine are un plan până primește prima lovitură în ring – este o replică pentru care este creditat Mike Tyson, care, din păcate se potrivește și în contextul prezent, puternic afectat de pandemia Covid.
Cu siguranță toți am avut planuri și strategii de dezvoltare înaintea acestui eveniment neprevăzut, care a lovit întreaga societate ca un fel de lebădă neagră – sau, mai degrabă, gri – dacă ne raportăm la conceptele promovate de Nicholas Nassim Taleb, pe care însă a trebuit să le adaptăm și să le pivotăm rapid pe criteriile dictate de noul context.
În egală măsură, același context a fost un vector de accelerare a unor procese creative, pe care le voi exemplifica în studiile de caz pe care mi-am propus să vi le prezint.
Referitor la strategia specifică, consider că nu există o rețetă standard care să garanteze succesul echipei, însă există un ingredient unic care îți garantează cele mai bune rezultate, indiferent de context: o echipă cu expertiză juridică puternică, creativă, versatilă și cu skill-uri complementare.
Dacă ai deja această bază, larga autonomie acordată top-down, concomitentă cu susținerea inițiativelor venite bottom-up, sunt chiar mai mult decât o modalitate de adoptare a instrumentelor digitale, sunt chiar un vector al inovației în materie de instrumente digitale.
Altfel, punctul de plecare în dezvoltarea unei strategii nu trebuie privit ca unul obscur, ocult sau extrem de complex. O strategie pornește de la anumite nevoi de business anticipate și pentru care avem soluții low-tech, identice sau similare, deja implementate.
Rolul coordonatorului unei echipe juridice este să asigure antifragilitatea echipei sale prin promovarea spiritului întreprinzător, a inovației, precum și a colaborării, a schimbului de idei și, poate cel mai important, a nevoii dezvoltării continue de noi competențe complementare.
Ce soluții digitale au fost implementate sau urmează să fie implementate în departamentul în care vă desfășurați activitatea?
Așa cum vă spuneam, reversul medaliei perioadei dificile pe care o tranzităm acum a fost un imbold pentru noi pentru a accelera anumite proiecte cu componentă digitală, pe care le aveam deja pe to do list.
În implementarea acestor proiecte, fie că discutăm de cele implementate la nivelul Asociației Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar, fie că le avem în vedere pe cele implementate în echipa juridică a organizației mele, ne-am bazat întotdeauna, ca echipă, pe expertiza și înțelepciunea dobândite în offline, pe care am translatat-o acolo unde am anticipat că devine critic, în digital și online, precum și, deși cu resurse limitate la dispoziție, pe un parteneriat cu specialiștii din IT, care au ajuns să îndrăgească și să aprecieze ideile noastre, care, cu aportul lor, sunt aduse la viață.
Am ales ca în studiile de caz pe care le voi prezenta să mă focusez pe ceea ce am înțeles noi să oferim partenerilor noștri în această ultimă perioadă, prin dezvoltarea, prin puteri proprii, a unor instrumente digitale, nu pe instrumentele pe care noi le utilizăm deja în activitatea juridică cotidiană, căci acestea sunt deja bine cunoscute în industrie.
1. La nivelul Asociației, a fost critic, în ultimul an, să restaurăm site-ul, precum și să creăm o comunitate închegată, care să conlucreze prin puteri proprii și suportul partenerilor, pentru membrii săi.
Un demers actual complementar este crearea unei platforme destinate exclusiv membrilor – care va fi utilizabilă până la finele anului în curs și care ne va permite crearea unor profile unice, accesul la informații privitoare la istoricul profesional, materiale de dezvoltare personală și profesională, precum și, foarte important, interacțiunea directă cu ceilalți membri, plata online și votul la distanță.
Prin adoptarea acestor instrumente, Asociația își dorește să asigure îndeplinirea misiunii sale, aceea de a pregăti juriștii de azi pentru lumea serviciilor financiare de mâine.
De altfel, aceste demersuri rezonează puternic cu rolul asumat de către ACJSFB, care presupune leadership, implicare energică și pionierat pe următoarele itinerarii: reprezentarea și promovarea intereselor profesionale ale juriștilor din sectorul financiar-bancar, crearea și promovarea unei expertize juridice valoroase în materia dreptului financiar-bancar, precum și susținerea și propagarea inovației și a mijloacelor digitale în cadrul profesiei juridice.
2. Anterior pandemiei, în cadrul Băncii Transilvania, colegii mei din Departamentul Consultanță Juridică au organizat cursuri interactive, offline, cu colegii din ariile de business specifice (retail, corporate, factoring, finanțări structurate, ș.a.). Pandemia ne-a constrâns să găsim mijloace de apropiere online de colegii noștri din linia întâi, atâta timp cât apropierea fizică nu este încă posibilă.
Primul curs juridic digitalizat este dedicat colegilor care interferează cu creditarea retail și trece în online segmentat în module video de 5-7 minute, unde prezentatoare sunt chiar colegele mele de la retail. Fiecare modul se încheie cu un quiz dinamic care îți oferă feedback în funcție de răspunsul oferit. Totodată, fiecare dintre documentele și situațiile la care facem referire vor fi redate grafic sau ca specimen, așa încât să stimulăm memoria vizuală a colegilor trainuiți.
3. Deși este ultimul prezentat, unul dintre cele mai dragi proiecte dezvoltate de către echipa mea este chatbot-ul juridic ALF.
Dorim să oferim colegilor noștri din aria de business credit related, dar și din celelalte departamente, posibilitatea de a obține facil, rapid și comod, ghidaj și informații juridice de bază și obiectiv utile, prin accesarea unui chatbot juridic conversațional, pe numele său de botez – ALF (a.k.a. Ask Legal Fixer).
Când vorbim despre ALF nu avem în vedere numai procesul tranzacțional de obținere a unui feedback juridic, ci avem în vedere desăvârșirea conceptului de concierge juridic – concept denumit de noi LEGAL FIXER – implementat cu succes în organizația din care provin, prin care dorim să oferim un canal esențial de comunicare a informației, complementar celor deja dezvoltate prin programele de training juridic, prin revista juridică “Legal Tip of the Week”, “Pagina Juridică” de pe “Facebook”-ul organizației și adresa de email anonimizată “Legal Fixer”.
Proiectul care l-a animat semnificativ pe ALF este “Legal Tip of The Week” – o revistă internă de informare juridică cu recurență săptămânală, în care au fost tratate (în peste 100 de episoade) cele mai frecvente întrebări cu iz juridic venite de la colegii din business. În cadrul revistei au fost tratate o sumă consistentă de subiecte care au fost convertite în aproximativ 500 de teme pe care Chatbotul nostru juridic, destinat colegilor din business, poate răspunde.
În culisele acestui proiect a fost o muncă de creație și iterație intensă care a necesitat implicarea extra curriculară a unui mic grup de colegi juriști cu viziune, inspirați, meticuloși și dornici să împărtășească din expertiza lor, precum și un parteneriat cu colegii care se ocupă cu dezvoltarea platformelor digitale și user experience.
Chatbotul juridic oferă informații de bază, traduse din limba ”legaleză” în limba română, ținând cont de slang-ul de business, cu privire la aspectele cele mai simple dar esențiale ale interacțiunilor dintre juriștii de consultanță credit related și clienții acestora interni, precum și solicitanții din departamentele colaterale.
În linii mari, ALF acoperă cele mai frecvente aspecte de interes cu privire la: garanțiile constituite pentru contractele de credit, reprezentarea, procesul decizional și capacitatea persoanelor fizice și juridice, precum și furnizarea de drafturi de documente uzuale necesare în procesul de creditare, care reclamă, de regulă, input juridic. Din câte știu, ALF este first of his kind în piața juridică de banking din România, așa că pot spune că echipa din care provin este, din acest punct de vedere, one step ahead.
Ce vreau să spun prin exemplele prezentate este că putem fi aproape chiar și în contextul în care situația ne impune o distanțare fizică și că aceste canale alternative digitale ne vor servi și pe mai departe, în vremuri mai bune.
Cuvânt de încheiere
Îmbrățișați tehnologia și extindeți-vă competențele digitale, căci acestea țin de viitorul profesiei juridice, iar voi nu sunteți doar parte din soluție pentru un viitor mai bun, sunteți chiar cei de la care trebuie să provină soluția!
