Sectorul juridic are „reputația” de a fi conservator atunci când vine vorba de ….. tehnologie. Se pare că această afirmație nu mai este valabilă în prezent, întrucat „peisajul” se schimbă rapid, iar instrumentele juridice digitale și inteligența artificială revoluționează deja modul în care juriștii practică dreptul.
Inteligența artificială (AI) este un termen folosit pentru un algoritm computerizat care poate face analize, strategii și care poate trage concluzii (ori da soluții) pentru a finaliza sarcinile îndeplinite, de obicei, de oameni. Software-ul bazat pe AI permite prestatorilor de servicii juridice să automatizeze sarcini repetitive, consumatoare de resurse și cu valoare adaugată redusă, „economisindu-le” profesioniștilor din domeniul juridic mai mult timp pentru ca aceștia să se concentreze asupra analizelor complexe și asupra interacțiunii cu clienții. AI îmbunătățește foarte mult capacitatea unui profesionist în domeniul juridic de a se dedica mai mult cercetării juridice, pregătirii profesionale, lărgirii orizonturilor profesionale, de a consilia și servi interesele clienților ori a beneficiarilor serviciilor lor, dupa caz.
Conform celor mai recente studii[i], profesiile juridice – atât cele care își desfășoară activitatea in-house (consilieri juridici,) cât și profesiile liberale (avocați, notari, mediatori, conciliatori, arbitri) precum și alte categorii profesionale juridice (experți judiciari, practicieni în insolvență, magistrați, etc), generic denumiti în continuare juriști – care nu se vor adapta rapid la tehnologia în schimbare, vor pierde avantajul competitiv, care va fi dificil de recuperat ulterior (dacă nu chiar imposibil pe alocuri) și cu costuri foarte mari.
Este, așadar, o chestiune de timp până când Inteligența Artificială va automatiza și mai multe aspecte ale practicii juridice; astfel, AI ar putea automatiza peste 100.000 de roluri profesionale în sectorul juridic în următoarele două decenii[ii]. Cu toate acestea, AI nu va indica sfârșitul carierelor juridice, în schimb, va crea fără îndoială „căi” noi în carieră, cu oportunități nelimitate în practica și dreptul noilor tehnologii.
IA va revoluționa cel puțin urmatoarele domenii din activitatea juridică:
Administrarea documentelor în cadrul departamentelor de litigii
Un aspect cu care majoritatea juriștilor se confruntă, este acela că practica juridică generează o mulțime de documente și acte care trebuie revizuite, administrate, clasificate și arhivate. Chiar și un caz simplu în instanță poate implica un număr impresionant de documente, comunicări, evidențe și rapoarte, astfel că pierderea din vedere a unei informații importante dintr-un document, dosar sau neidentificarea la timp a unor termeni și clauze dintr-un contract, poate duce la pierderea unui proces in instanță.
Algoritmii AI vin să suplinească activitatea umană, învățând modul în care un jurist analizează documentele, sortând și identificând aspectele relevante pentru o speță. Odată ce software-ul AI știe ce să caute, poate sugera documente importante și domenii de interes pentru o cauză, verificând mii de documente și informații, procedură care, în lipsa proceselor automate, ar dura și ar costa foarte mult.
Cercetare juridică
Cu toate că prin introducerea motoarelor de cautare, cercetare juridică este disponibilă online de peste 20 ani, majoritatea profesioniștilor dreptului consideră cercetarea jurisprudenței aplicabile, consumatoare de timp (și nici nu aduce un plus de provocare intelectuală).Termenii de căutare generali pot produce mii de rezultate cu privire la o solicitare, dovedindu-se inutili pentru un jurist ocupat. AI vine să îmbunătățească metodele tradiționale de căutare, deoarece învață intuitiv de ce anume are nevoie un jurist. Cu cât juristul oferă mai multe date și informații pentru a restrânge domeniul de aplicare, cu atât mai mult AI adaptează informațiile și conduce la cele mai adecvate rezultate.
În loc de sute sau mii de cazuri posibile care ar putea conține o soluție aplicabilă în speță, AI poate oferi juristului o selecție dintre cele mai relevante informații, reducând plaja de soluții la cateva zeci (sau chiar mai puține). În plus, AI poate continua căutarea, prin procese intuitive chiar și după cercetarea inițială, dovedindu-se un veritabil „asistent juridic” care lucrează pentru un client zi și noapte. Nu numai că AI furnizează cazuistică anterioară, concretă pe această temă, dar oferă automat actualizări și cercetări suplimentare pe măsură ce sunt publicate și alte acte normative ori jurispundeță sau doctrină în materie. Acest proces intuitiv de actualizare și de cercetare extensivă a tuturor bazelor de date, interconectate, este piatra de temelie a modului în care IA va transforma cercetarea juridică.
Verificarea prealabilă („Due dilligence”)
Așa cum am arătat în paragrafele anterioare, AI servește ca un instrument „neprețuit” (un adevarat „asistent juridic”) profesiilor juridice, facilitând și eficientizând gestiunea volumului de muncă, în vederea protejării interesului superior al clienților, fiind capabilă să revizuiască și să analizeze mai multe documente în mai puțin timp și cu o mai mare acuratețe.
Procedurile de „Due diligence” pot varia foarte mult în ceea ce privește scopul, dimensiunea și profunzimea lor. În general, strângerea de documente, de date relevante și alte informații vitale, este un proces care necesită alocarea unor resurse umane și de timp. Odată strânse toate acestea, juriștii trebuie să revizuiască cu atenție fiecare document și să caute acele acte, paragrafe/informații esentiale care, de exemplu, permit sau nu efectuarea unei tranzacții în condiții de legalitate și conformitate, cu minim risc de a continua sau care afirmă că sunt necesare anumite consimțământuri, printre altele. Utilizarea AI pentru a căuta documentația și informațiile furnizate, pentru a extrage informații cheie, pentru a organiza procese și fluxuri în vederea unei analize amănunțite poate duce la un rezultat final rapid, de maximă acuratețe juridică.
Gestionarea contractelor
Pentru juriștii care gestionează, în mod constant, volume mari de contracte (așa cum este și cazul instituțiilor financiar-bancare), AI oferă o metodă rapidă și eficientă de organizare, negociere și monitorizare a contractelor. AI colectează și prelucrează date și informații din contracte de o manieră structurată, sprijinind juriștii (și nu numai) să intocmească contracte conținând cele mai potrivite clauze, să le negocieze, să creeze strategii contractuale viitoare și să actualizeze în permanență termenii și condițiile contractului, cu cele mai bune rezultate pentru clienți. Nu în ultimul rând, AI este un excelent instrument de management al riscului juridic și operational.
De exemplu, AI poate avea o abordare predictivă cu privire la cât va dura de la inițierea verificării prelabile („Due dilligence”), fluxul aprobare și până la semnarea unui contract, stabilind un flux suplu si agil. Momentul semnării unui contract poate avea un impact semnificativ asupra strategiei generale de afaceri a unei companii.
Predicția soluțiilor în situațiile cu potential litigios
Una dintre cele mai frecvente întrebări adresată juriștilor este: „care sunt șansele de a obține o soluție favorabilă în instanță?” Ei bine, AI duce predicția la nivelul următor, pentru că poate analiza cazuri similare și soluții pronunțate în astfel de cauze, practica instanțelor, și poate oferi o analiză statistică pentru a prezice șansele (chiar dacă în sistemul de drept românesc, precedentul judiciar nu este izvor de drept). Mai mult, predicția este necesară și profesiilor non-juridice pentru provizionare (alocarea unor sume de bani din profitul brut operational pentru a acoperi pierderea financiară în cazul unei soluîii defavorabile).
De exemplu, dacă juristul se află în fața a două abordări, respectiv aceea de a se adresa instanței de judecată pentru realizarea unui drept ori de a apela la o formă de soluționare alternativă a litigiului (mediere, conciliere), prin utilizarea softului predictiv ar putea ajunge la concluzia ca sansele de a obține o soluție favorabilă în instanță, sunt sub 50%. Astfel, din cauza riscului unui impact negativ asupra imaginii clientului și a șanselor mici de a câștiga procesul, juristul va accepta/propune soluția medierii, care generează economii substanțiale din onorarii și alte taxe legale.
Concluzie
Deși există unele temeri cum că „mașina va înlocui omul”, în realitate, impactul va fi unul pozitiv, pentru că Inteligența Artificială va transforma profesiile juridice și practica dreptului, având potențialul de a da posibilitatea juristilor să se dedice mai mult studiului, perfecționării profesionale – inclusiv în dreptul noilor tehnologii – îmbunătătind performanțele activității desfașurate/performanței echipei, economisind timp și bani pentru instituțiile unde își desfășoară activitatea, pentru clienții sau alți beneficiari ai serviciilor lor.
Prin automatizarea sarcinilor repetitive, juristii se pot concentra asupra operațiunilor mai complexe ale practicii lor, și care nu pot fi acoperite de tehnologie. Juristii ar putea să-și „ia rămas bun” de la orele lungi petrecute examinând documente, și vor putea aloca mai mult timp interacțiunii cu membrii echipei, cu clienții, își vor putea dedica mai multă energie formulării argumentelor, pregătirii pentru negociere, pentru susținerea unor cauze în instanță precum și pentru planificări strategice.
Pentru profesiile juridice, dar mai ales pentru beneficiarii serviciilor juridice, impactul implementarii Inteligentei Artificiale este la fel ca, de acum celebra declarație a lui Neil Armstrong: „… un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire!”
[i] International Legal Technology Association, www.iltanet.org
[ii] Deloitte Insight report, https://legaltechnology.com/latest-news/deloitte-insight
Mirela Iovu, Presedinte al Asociației Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar din România
