Urmaresc activitatea Asociației Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar – Bancar (ACJSFB) inca de la infiintarea acesteia, prin prisma calitatii de membru al organizației, de care m-am bucurat pentru o perioada de timp.

Din fericire, drumul meu profesional a urmat o traiectorie tangențială domeniilor juridic și financiar-bancar, un motiv în plus pentru a rămâne în contact cu profesioniștii din aceasta asociație.

In timp, am participat la unele dintre activitatile/evenimentele organizate de ACJSFB, prilejuri cu care am constatat evolutia nivelului de implicare a membrilor asociatiei in demersul de pregatire si perfectionare a activitatii lor profesionale. ACJSFB este o asociatie vie, performanta, in plina schimbare si adaptare.

Nu imi pot imagina sistemul financiar – bancar din viitor fara o functie juridica puternica, implicata si versatila, pregatita pentru orice posibila schimbare a business-ului din orice perspectiva. Iar rolul ACJSFB va fi din ce in ce mai util si oportun, cu cat va fi imperios necesar ca juristii care vor rezolva provocarile viitorului sa fie mai bine pregatiti, mai adaptati si mai implicati in business-ul bancilor.

Am deplina incredere ca ACJSFB isi va indeplini in cele mai bune conditii acest rol.

mai mult
Liviu FenoghenDirector CSALB

Sistemul financiar-bancar a reprezentat unul dintre principalele domenii de activitate în care NNDKP a oferit asistență juridică de-a lungul celor 30 de ani de pionierat ai firmei în sectorul juridic din România. În tot acest timp, echipa noastră de avocați și consultanți a lucrat în contexte variate alături de mulți membri ai ACJSFB și alți profesioniști pe care asociația îi reprezintă. Am fost onorați de oportunitatea de a colabora în cadrul unor proiecte care au contribuit la dezvoltarea și consolidarea întregului sistem financiar-bancar din România, atât la nivel macro, cât și micro, fapt care a determinat o reziliență ridicată a sistemului în condițiile unor evenimente neprevăzute în mediul economic sau politic.

Inovarea a fost o caracteristică-reper în evoluția acestei industrii. Astfel, de exemplu, pe parcursul anilor, industria financiar-bancară a fost printre inițiatorii adoptării noilor tehnologii. Implementarea cu succes a numeroase soluții inovatoare, care îmbunătățesc semnificativ activitatea organizațiilor și experiența de utilizare a clienților, a reprezentat o provocare la toate nivelurile organizației, inclusiv în cadrul departamentelor juridice. Diversitatea și complexitatea aspectelor care stau la baza acestor transformări necesită un grad ridicat de experiență și expertiză, fapt demonstrat de o creștere vizibilă a performanței companiilor.

În opinia mea profesională, consilierii juridici din sistemul financiar-bancar reprezintă o piesă crucială în mecanismul organizațiilor din care fac parte în principal datorită faptului că o înțelegere aprofundată a cadrului legal în care companiile își desfășoară activitatea reprezintă una dintre pietrele de temelie ale dezvoltării durabile, coerente și precise a acestora. Viitorul aparține celor care își vor adapta nu doar modul de lucru, ci însăși gândirea la realitatea creată de noile tehnologii, fapt care va permite perfecționarea proceselor existente și elaborarea unora noi.

În nume personal și al colegilor mei din cadrul echipei NNDKP, vă doresc mult succes în continuare în tot ceea ce vă propuneți să întreprindeți!

mai mult
Ion I. NestorCofondator și partener coordonator NNDKP

Imi face o mare placere sa va scriu despre legatura mea cu Asociatia Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar, a carei presedinte sunteti in prezent.

Inainte de toate, in calitate de decan al Barolui Bucuresti, va transmit felicitari, atat dumneavoastra, cat si celorlalti membri ai conducerii Asociatiei, pentru votul de incredere obtinut de la colegi. Va urez mult succes in activitate si rezultate furmoase!

Ca avocat din Bucuresti, am organizat,prin 2008, cred, impreuna cu colegii din echipa cu care lucram atunci, o dezbatere pe teme de actualitate, la acel moment, prin implicarea domnului Bogdan Plesuvescu si cu gazduirea oferita de Credit Europe Bank. Discutiile au fost de foarte buna calitate, dialogul intre juristi- avocati si consilieri juridici- la fel.

De atunci, am fost onorat sa particip la multe intalniri ale Asociatiei, singur sau Impreuna cu colegii din societatea de avocati din care fac parte.

Ca decan al Baroului Bucuresti, am primit – si distribuit colegilor avocati- numeroase invitatii de participare la evenimentele Asociatiei, care au ramas, pana in prezent, momente de bun dialog profesional pe teme de interes pentru ambele profesii.

Cunosc multi colegi consilieri juridici din Asociatie, le apreciez profesionalismul si efortul de a asigura echilibrul intre decizia de afaceri, cerintele clientilor si regulile juridice pe care trebuie sa le urmareasca.

Am convingerea ca activitatea Asociatiei va fi si in continuare  la un nivel calitativ superior, de aceea ma declar, in continuare, prieten al Asociatiei.

Adresez un salut colegial si prietenesc colegilor din Asociatie,

Ion Dragne

mai mult
Ion DragneDecanul Baroului Bucuresti

E pluribus unum. Un argument insuficient

Orice asociație (de fapt, orice asociere de persoane) pornește de la ideea că „unirea face puterea”. Putem trasa istoria acestei idei până în preistoria umană, când numai ceata de hominizi se putea opune cu succes fiarelor cuaternare. Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar și-ar putea justifica existența (și activitatea) pe acest argument. Dacă ne gândim cât de dificilă este poziția consilierului juridic într-o instituție financiară, explicația nici nu ar fi foarte departe de realitate. Bancherul („clientul intern”) îi consideră pe „cei de la Juridic” o simplă piedică în calea realizării (și depășirii) planului de credite pe care altfel l-ar împlini atât de ușor. „Clientul extern” vede în „Juridic” o simplă inteligența artificială care pentru orice informație (document) furnizată mai cere alte trei. Consilierul juridic nu are o viață ușoară și are nevoie de sprijinul colegilor pentru a rezista…

Dar eu nu cred că acesta a fost imboldul care a dus la crearea ACJSFB. Asociația are un obiectiv mult mai generos decât simpla apărare a intereselor membrilor săi. ACJSFB este un forum în care se discută probleme sistemice. Dincolo de zgomotul vieții (profesionale) cotidiene și de furia provocărilor legislative din ce în ce mai numeroase, Asociația reușește să creeze mici oaze de calm în care membrii săi să poată să privească dreptul de la distanța sigură a analizei conceptuale. Acolo pot să (re)descopere acele valori pe care alții le-au uitat și să înțeleagă că fără ei, consilierii juridici, industria financiară nu ar putea funcționa.

Am participat la mai multe evenimente organizate de către ACJSFB de-a lungul timpului și întotdeauna am descoperit o dorință de a înțelege fenomenul juridic pe care de regulă o asociam doar cu studenții. În plus, există o prietenie extinsă a membrilor Asociației între ei, dar și cu cei cu care pot dezbate de pe poziții de egalitate problemele care îi preocupă. Acest entuziasm este molipsitor. El ar trebui „colectat” și „îmbuteliat” ca un nectar. Știu că actuala conducere a ACJSFB și-a propus editarea (de fapt, reeditarea) revistei Asociației, în care să se poată exprima tocmai membrii acesteia. În bruiajul pretinșilor „specialiști” care nu cunosc din interior problemele instituțiilor financiare, punctul de vedere al adevăraților specialiștii, consilierii juridici din sistemul financiar-bancar este un demers necesar. Eu am citit întotdeauna cu plăcere aceste puncte de vedere și, chiar dacă uneori le-am criticat, întotdeauna am găsit acolo idei extrem de valoroase. Abia aștept să le citesc din nou!

mai mult
Radu RizoiuConf. univ. dr. Radu Alexandru Rizoiu - Prodecanul Facultatii de Drept - Universitatea Bucuresti

Sitting on the fence: asociație profesională sau comunitate profesională?

O carte-(multi)interviu – Vă place dreptul?, publicată în 2019 la C.H. Beck și rămasă, la fel ca multe alte cărți serioase, aproape neobservată de publicul larg – mi-a oferit ocazia de a spune unor lucruri pe nume cu privire la lumea extrem de complicată a dreptului românesc. Inter alia, am remarcat o scindare a doctrinei juridice românești, ca efect al unei anumite neconectări a „doctrinei academice” la problemele concrete (și, uneori, prozaice) ale practicii, tendință la care membrii corpurilor profesionale au răspuns auto-poietic, generând, cu titlu de „doctrină non-academică”, un suport teoretic al soluțiilor la chestiunile cu mize practice proprii unei anumite profesii. Nu cred că este vorba de un proces dezirabil, dar nici nu cred că este ireversibil.

***

Soluția principală a reconectării „doctrinei academice” la problemele practicii, în interesul comun al profesorilor și practicienilor, este colaborarea lor la crearea și validarea comunităților profesionale. Depășirea statutului de „castă” și permeabilitatea reciprocă a mediilor de dezbatere sunt astăzi absolut necesare, în condițiile în care „dreptul-în-vigoare” (adică suma de texte normative și substraturile sale politice, sociale și economice), împreună cu soluțiile jurisprudențiale și comentariile doctrinale, au devenit cantitativ negestionabile. Evoluția de la statutul de grup profesional la cel de comunitate profesională trebuie să fie parcursă acceptând că teoretizările relativizează, problematizările bulversează și criticile destabilizează, pentru că profesia juridică este, înainte de orice, una intelectuală, care rareori are de-a face cu chestiuni elementare, necomplicate și univoce. Profesorii trebuie să găsească în practicieni nu numai publicul (avizat) interesat de producțiile lor științifice, ci și revelatorii veritabilelor probleme sistemice. Practicienii pot găsi în profesori instrumente de decantare a sensurilor în care dreptul este (sau ar trebui să fie) înțeles de comunitatea care îl aplică.

Este momentul ca asociația profesională a juriștilor specializați în materie bancară să devină, în beneficiul industriei bancare, o comunitate discursivă și interpretativă. O comunitate care, reflectând asupra unor chestiuni de interes comun, ajunge la validarea, legitimarea și stabilizarea semnificației conceptelor și mecanismelor cu care operează; care contribuie la fixarea unei „memorii” profesionale, prin formarea unor uzanțe sectoriale al căror conținut acumulat în timp devine general cunoscut și acceptat; care, în fine, reprezintă o voce puternică în dialogurile, amiabile sau litigioase, cu conlocutorii din mediul juridic, dar și din politică sau economie. Puterea acestei comunități este dată de vocea sa colectivă; autoritatea acestei comunități nu poate fi, însă, dată decât de vocile sale singulare.

Întreprinderea numită „comunitatea juriștilor de bancă” nu este deloc simplă. Pe de o parte, sistemul bancar românesc este unul periferic față de centrele financiare internaționale. Instrumentele și mecanismele care fac obiectul „transplanturilor legale” în domeniu nu sunt însoțite întotdeauna de valorile și principiile care dau sensul aplicării regulilor, și nici nu găsesc întotdeauna aici mentalitățile care permit aplicarea lor eficientă. Pe de altă parte, „glocalizarea” noastră se manifestă în mod original. Este suficient să amintesc încercările „unilaterale” de soluționare à la roumaine a problemelor legate de supraîndatorarea consumatorilor (insolvența persoanei fizice, darea în plată, conversia creditelor în valută, plafonarea dobânzilor sau a nivelului recuperabil al creanțelor cesionate) pentru a înțelege că nu suntem un model de coerență și convergență normativă. O „comunitate a juriștilor de bancă” ar putea constitui spațiul în care, înaintea normelor, să circule ideile, iar după norme, bunele practici.

***

Am cunoscut asociația „juriștilor de bancă” din România (cu membrii, interesele, uzanțele, ierarhiile, energiile și sensibilitățile ei) cu ocazia tradiționalelor conferințe internaționale anuale ale Asociației Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar, organizate în mod constant, timp de peste un deceniu, de Ianfred Silberstein. Aceste evenimente au reușit să aducă împreună, pentru dezbaterea unor probleme de actualitate și pentru crearea de conexiuni socio-profesionale, specialiști în drept bancar și în ariile conexe acestuia, din România și din străinătate, atât din sistemul financiar-bancar, cât și din mediul academic sau alte medii profesionale. Am încercat, la rândul meu, să ofer acestui public exigent atât un cadru de dezbatere a problemelor cu care se confruntă, prin organizarea conferințelor de drept bancar ale Facultății de Drept din Timișoara, cât și o (modestă) contribuție la această dezbatere colectivă, prin intervențiile la aceste conferințe, dar mai ales prin cărțile pe care le-am scris sau coordonat și prin studiile pe care le-am publicat în tot acest timp. Cunoscând, de multă vreme și din diverse contexte, numele care, preluând mandatul conducerii destinelor Asociației, și-au asumat misiunea de a o dezvolta și consolida, sunt convins că au forța și ambiția necesare pentru a o transforma într-o veritabilă comunitate.

mai mult
Prof.univ.dr. Lucian BerceaDecanul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara