Sistemul democrației constituționale se întemeiază pe forța dreptului. Sintagma bine-cunoscută rule of law exprimă cel mai bine această idee: sistemul dreptului obiectiv guvernează întreaga societate. Principiul constituțional care statuează că nimeni nu este mai presus de lege (înțeleasă ca drept obiectiv) consacră această idee, a cărei origine se află într-un document întocmit ca urmare a negocierilor care au avut loc de la 10 iunie până la 15 iunie 1215 pe pajiștea de la Runnymede, pe râul Tamisa, între castelul regal de la Windsor și tabăra baronilor rebeli de la Staines. Reprezentanții regelui Ioan-fără-Țară s-au întâlnit cu cei ai rebelilor și au întocmit împreună o înțelegere, cu 49 de clauze, înscrisă într-un document cunoscut sub denumirea de Articolele baronilor. Pornind de la acest document, funcționarii Cancelariei regale au redactat în limba latină un text dezvoltat, datat 15 iunie 1215, marcând momentul în care părțile beligerante au agreat termenii păcii. Intrat în istorie sub denumirea de Magna Carta, acest text a fost identificat în gândirea politică modernă ca izvor al principiului domniei legii. Ideea că legea domnește chiar și peste cele mai înalte autorități ale statului exprimă sintetic concepția care fundamentează democrația constituțională, concepție care este cunoscută și sub denumirea stat de drept, regăsită mai întâi în doctrina germană (Rechtsstaat), iar apoi în doctrina franceză (l’État de droit).
Alteori se folosește expresia cultul legii. Această sintagmă conține o conotație esențială: pentru a domni, dreptul are nevoie de credincioși și de slujitori. Cetățenii trebuie să aibă credința puternică în forța dreptului, iar juriștii trebuie să slujească legea în mod onest și competent.
Profesiile juridice sunt indispensabile pentru existența statului de drept și a democrației constituționale. Mai mult, aceste profesii au dobândit în lumea contemporană o dimensiune economică tot mai pronunțată. Și nu este întâmplător. Cum se știe de multă vreme, între sistemul politic al democrației constituționale și sistemul economiei de piață liberă, întemeiat pe proprietatea privată, există o legătură ombilicală. Sunt numeroase puncte de interferență între aceste două sisteme. Zona de inflexiune cea mai vizibilă și cea mai complexă este cunoscută și ea ca un sistem, respectiv sistemul financiar-bancar. În acest context este pusă în lumină importanța juriștilor care lucrează în acest sistem, pentru că ei au menirea de a asigura concordanța dintre conținutul economic al relațiilor sociale reglementate și haina juridică a acestora.
Pentru a-și îndeplini menirea, consilierii juridici care lucrează în sistemul financiar-bancar au de înfruntat două provocări. Mai întâi, ei trebuie să cunoască foarte bine mecanismele economice și normele legale – atât cele primare, cât și cele secundare – din acest domeniu, precum și normele emise de autoritățile de reglementare. Apoi, beneficiind de ceastă cunoaștere, ei pot contribui în mod hotărâtor la asigurarea echilibrului necesar dintre tendințele obiective care se conturează la nivel economic și soluțiile juridice prin care se stimulează sau se moderează aceste tendințe.
Înfruntarea acestor provocări presupune nu numai integrarea optimă a fiecărui consilier juridic în structura instituțională din care face parte, ci și înțelegerea ansamblului instituțional al sistemului financiar-bancar. În acest sistem se îmbină atât autorități și instituții publice, cât și instituții private, lucrative sau nelucrative. Situați la confluența dintre fenomenul economic și fenomenul juridic, dintre spațiul privat și spațiul public, consilierii juridici din sistemul financiar-bancar au o dublă responsabilitate: mai întâi, pentru a da răspunsuri adecvate problemelor economice și problemelor de drept cu care se confruntă, ei au obligația pregătirii profesionale continue; apoi, ei au datoria să sesizeze imperfecțiunile reglementărilor legale și ale programelor din acest domeniu, propunând adecvarea normelor juridice, a politicilor fiscale și a celor monetare la specificul relațiilor financiar-bancare, în acord cu evoluțiile și cu ciclurile economice care se manifestă în plan național, european sau global.
Îndeplinirea acestui rol încărcat de responsabilitate evidențiază necesitatea asocierii profesionale, astfel încât consilierii juridici din sistemul financiar-bancar să constituie un corp puternic, întemeiat pe competență și onestitate, pe fidelitate față de valorile democrației constituționale și ale economiei de piață liberă. Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar din România răspunde acestei necesități.
Puține asociații profesionale au avantajul de a reuni atât membri care își desfășoară activitatea în sistemul privat, cât și membri care își desfășoară activitatea în sistemul public. Se poate contura astfel în cadrul acestei structuri profesionale nu numai o imagine complexă a sistemului financiar-bancar, ci și una a economiei și a sistemului juridic în ansamblu. Beneficiind de o asemenea înțelegere complexă a realității, consilierii juridici din sistemul financiar-bancar își pot consolida pregătirea profesională și pot organiza consultări care să le ofere argumente pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă, nu dintr-o perspectivă unilaterală, ci prin evidențierea corelațiilor specifice dintre aspectele economice și cele juridice, dintre sectorul privat și sectorul public, dintre autoritățile de reglementare și societățile financiar-bancare, dintre toate aceste instituții și consumatorii de servicii din domeniu.
Îndeplinirea acestor roluri și misiuni complexe depinde într-o măsură covârșitoare de adecvarea la fenomenul de digitalizare. Mai ales în situații de criză, indiferent de factorii care le generează – dereglări economice, cataclisme naturale sau pandemii – virtuțile digitalizării devin evidente. Societatea digitalizată nu mai este doar un deziderat, devine din ce în ce mai mult o realitate. Această realitate nu mai este doar virtuală, ea se integrează, ca parte componentă din ce în ce mai extinsă, în lumea în care trăim.
Consilierii juridici trebuie să se adapteze acestui proces de digitalizare care a devenit indispensabil, mai ales în sistemul financiar-bancar. Între multele beneficii ale digitalizării se numără și acela al comunicării rapide nu numai în interiorul sistemului financiar-bancar, ci și între acest sistem și întreaga societate. Prevenirea și înlăturarea clivajelor care apar, uneori în mod firesc, alteori în mod provocat, între acest sistem și societate este posibilă și prin utilizarea avantajelor digitalizării.
Există o strânsă legătură între procesul de digitalizare și educația financiar-bancară, ca parte esențială a educației civice. Consilierii juridici, înțelegând fenomenele economice și fenomenele juridice, precum și legătura dintre acestea, pot fi și trebuie să fie promotorii unei pedagogii financiar-bancare simple, clare și eficiente. Contribuabili sau cetățeni, creditori sau debitori, profesioniști sau consumatori, persoane fizice sau persoane juridice – toți au nevoie de servicii financiar-bancare, deci trebuie să aibă cunoștințele și deprinderile necesare nu numai pentru a accesa aceste servicii, ci și pentru a înțelege care le sunt drepturile și datoriile, care sunt avantajele pe care le primesc și ce riscuri își asumă, pentru a evita capcanele discursurilor populiste și hazardul moral.
Rezultă din cele de mai sus că Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar din România este cadrul de solidarizare a unei categorii de profesioniști cu multiple funcții. În acest cadru pot fi identificate mai bine interesele profesionale proprii, care cuprind nu numai aspecte referitoare la statutul consilierilor juridici, ci și aspecte comune întregului sistem financiar-bancar și societății în ansamblul ei.
Solidaritatea profesională devine astfel un mijloc de consolidare a forței dreptului.